Mic tratat despre ultimul ceas

Mai mult decât o speranță, ar putea fi o… decizie. O decizie a inimii. Se spune că speranța moare ultima… Da, dar iubirea niciodată! Aici, decizia aparține inimii… I se alătură și Universul! Inima ”conspiră” cu Universul. E ”conspirație” agreată de Dumnezeu. Când inima decide, îi scrie omului un ”curs” despre viață. Creierul se ocupă de ”lucrările de laborator”… Pentru examen, trebuie –la ambele–  note de trecere… Odată examenul trecut, omul dobândește un drept divin, în ciuda tuturor legilor și convențiilor omenești. Astfel, el va ”amesteca”, în mod fericit, intuiția cu cugetarea. Dreptul divin îi acordă titlul de ”Tânăr-Bătrân”, până-n… ultimul ceas.

Mic tratat despre iubirea fără de sfârșit

Motto: “Dacă o iei la stânga, mori de sete, dacă o iei la dreapta, mori de foame,
       dacă te întorci, îţi blestemi zilele. Dacă mergi înainte, vezi părul zânelor.
       Tu mergi înainte?!
                      (Daniel Drăgan – ”Weg nach Arania” / ”Drum spre Arania”)

_____________________________________________________________

(…)

Il iubesc pe Brâncuşi. Ne-a meşterit Coloana Fără de Sfârşit, ca să ne arate cât de strânşi de gât suntem… Ne-a dăltuit Masa Tăcerii, ca să ”auzim” cât de tăcuţi suntem… Pentru a vedea cât de pupăcioși suntem, ne-a făcut Poarta Sărutului… Aleea Scaunelor ne arată ce ne mai trebuie… la cap. Așa.

(…)

Le-a pus pe toate în line cu o Biserică, indicându-ne pe unde nu suntem duşi… Îl iubesc pe Brâncuşi, pentru că ne-a plasat pe o axă dintre Bine şi Rău… În funcţie de stimulii exteriori, ne deplasăm când spre Bine, când spre Rău, mai mult spre…  Apare, firesc, întrebarea: cum sunt stimulii exteriori astăzi? Răspundem şi vedem de ce suntem… așa.

(…)

Axa este dezideratul lui Brâncuşi pentru români. Ne-a dorit o axă etică. De aceea, pe axă se află o Biserică… L-a rugat pe Dumnezeu ca să aibă grijă de noi. Brâncuşi şi-a pus speranţa în El…  Îl iubesc pe Brâncuşi!

(…)

Tu îl iubeşti pe Brâncuşi? (…) Poate că te-ai supărat pe el, bănuind c-ar fi putut spune: „Când am plecat de aici, v-am lăsat săraci și proști, când am revenit, v-am găsit și mai săraci, și mai proști”… Poate. Dar, când te uiți în jur…

(…)

Despre genialul artist, sculptorul Henry Moore scria, în 1937: “Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”.  O asemenea conștiință și-a pus opera în linie cu casa Domnului… A pus-o din iubire și din nădejdea că pe români îi iubește Dumnezeu și așa… (…) Cum să nu-l iubești, pe cel care ne-a spus: ”Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubeşti tu cu toată puterea şi cu toata fiinţa.”  Cum?

________________________________________