Mic tratat despre manifestările culturale

(…)Știi, ce fac aici? Mă dezbrac de emoții și mi le păzesc. Cu grijă. „Omnia mea mecum porto!”
(…)
M-am hotărât…
(…)
Nu mai merg la… manifestări culturale.De ce m-aș duce într-o lume plină de chelioși, păroși, burtoși, slinoși, frustrați, cu pretenții de educați…  Într-o lume unde nu afli nimic,  dacă ai citit manualele școlare pentru clasele  V – VIII… /1/ Într-o lume cu miros de votcă și tutun.
(…)
Lumea manifestărilor culturale este scena concursului „Geniul Neamului”. O lume a disperaților… „Dacă nu i-au premiul Uniunii (Scriitorilor, Compozitorilor etc.) nici acum, mă sinucid!” Pfui! De ani buni, nu-l ia, dar n-o… face! Deh! Oamenii fără opiniile lor. Doar  cu „părerile”… altora.
(…)

Lumea manifestărilor culturale are și o nebăgată în seamă minoritate: culții. Pe cale de dispariție de la… manifestări. Nici nu mai sunt invitați… A devenit lumea snobilor.

(…)
Final.
„Se conturează patru caste, raportate la cultura naţională: culţii, oculţii, inculţii şi desculţii.”/2/
La manifestările culturale e… toată lumea. Pe care pot s-o văd și pe stradă… Așa că… Mă pot retrage în ascunzătoare. Mă dezbrac de emoții și mi le păzesc. Cu grijă. „Omnia mea mecum porto!”

––––
/1/ perioada când se acumulează mecanic informațiile…
/2/ V. Butulescu  – „Vorbe în vânt”, 2018