Mic tratat despre prieteniile omului

***
Multe prietenii ți le faci în copilărie, în școală și, pentru unii, în armată… Acestea nu se uită. Specialiștii le numesc grupuri primare. Consider că e o definiție… seacă. Sunt legături afective sincere, pentru că nu-s dictate de vreun interes.
(…)
Individul-om caută prietenia semenilor, înaintea desăvârșirii dezvoltării intelectuale… Este o prioritate a vieții: omul are nevoie de prietenii sincere, înainte ca absurdul să umple lumea lui! O prietenie sinceră ruinează temeliile absurdului…
(…)
Crescând din punct de vedere intelectual, omul devine un straniu arhitect al absurdului. Uneori, devine un arhitect mândru de eșafodul pe care și l-a construit… Adeseori, devine un autentic solitar… Pare un paradox al vieții: desăvârșirea morală și intelectuală anulează prietenii; îl duce pe omul evoluat într-o sferă unde ego-ul conversează cu… ecoul. Prea des, prieteniile omului evoluat devin prietenii de… exhibiționism!
(…)
De ce?
(…)
Pentru că buna înţelegere apucă un drum diferit față de drumul considerației
(…)
Ciudată treabă, nu?

(…)

Pentru ceilalți?
(…)
Conversațiile omului mai puțin evoluat sunt cele de tip Turn Babel… Dacă n-are prieteni, îi caută cu înfrigurare. Și îi găsește! Găsesc ei ce să-și spună! Se vor înțelege: convesațiile lor sunt psihocardiologice! ”Este într-adevăr demn de observat cum doi oameni, mai ales dintre cei înapoiați din punct de vedere moral şi intelectual, se recunosc de la prima vedere, caută cu înfrigurare să se apropie unul de altul şi aleargă să se întâmpine salutându-se prietenoși şi voioşi, ca şi cum ar fi vechi cunoscuţi.” [1]
(…)

Mda! Herr Arthur, ”die Story” ist wirklich… merkwürdig! [2]

***
______________________________________________________________________

[1] ”Wirklich merkwürdig ist es, Zeuge davon zu sein, wie Zwei,besonders von den moralisch und intellektuell Zurükstehenden,beim ersten Anblick einander erkennen,sich eifrig einander zu năhern streben, freundIich und freudig sich begrüssend,einander entgegeneileu,als wären sie alte Bekannte.”
(Arthur Schopenhauer în ”Aphorismen zur Lebensweisheit”, p. 96, Berlin, 2015)
[2] Povestea-i într-adevăr… stranie! (germ.)