Mic tratat despre corectări

Cu multă durere în suflet, astăzi, am aflat că a dispărut din lume un prieten vechi… Numai ce împlinise 55 ani… Edem pulmonar, pe fondul unor probleme cardiace vechi… Diagnostic sec, pentru… un cunoscut medic cardiolog, Șef de secție… A murit acolo, în spitalul lui… A fost spitalul lui, pentru că a stat multe ore acolo, zilnic… Fiind fiul unui celebru medic cardiolog al țării, n-a vrut să fie epigon… Cu sacrificii… Și..

(…)

Îmi amintesc că, sportivi fiind, ne-am întâlnit în finala unei competiții. Tenis de masă. Urma setul decisiv… Mai trebuia să câștig un punct. I-am dat un ”forehand”/1/ și mingea a lovit ușor colțul mesei… Arbitrul n-a văzut, deși i-am atras atenția… L-am rugat și pe adversar să confirme. N-a făcut-o… A câștigat el. Atunci…

(…)

Peste 10 ani, am primit un colet poștal și un bilet… În colet era medalia, iar pe bilet scria: ”Iertare! A prins colțul!” Era semnat. Avea data și o parafă puse acolo… Și, de la acea dată, am devenit prieteni. Până astăzi.

(…)

Am înțeles, că nu poți trăi cu ”apăsări” pe conștiință…

(…)

De atunci,  și eu am început să fac ”corectări”…

(…)

“Nu există nicio conștiință reală fără durere.” /2/

***

Dumnezeu să-L aibă în grija Lui!

_____________

/1/”Forehand” – lovitura se execută cu palma spre exterior, în direcția adversarului

/2/Carl Jung