Mic tratat despre vameși

Dacă la frontierele statelor n-ar mai fi controale, ce-ar fi?  N-ar mai fi vameşi!  Dacă la intrarea într-o ţară, în loc de vameşi, ar exista temple, cum ar fi? Cel care intră trebuie să jure în faţa Dumnezeului lui că este cinstit şi are gânduri curate…  Apar două situaţii: în ţările respective ori nu mai intră nimeni, ori nu se mai găseşte ceva… 

(…)

Dar, în locul templelor, avem vameşi! Cum la vameş nu poţi să te rogi, îţi rămâne „datoria” ca să-l rogi…  Atenție! Trebuie să fii cu băgare de seamă: dacă vameşul este al unei ţări mari, atunci hârtia de 500 pe care i-o dai trebuie să fie nouă-nouță. Vameşului ţării mici poţi să-i dai aceeași hârtie mototolită.  O ia oricum…

Concluzii:

  1. controalele la frontiere există pentru a imprima o mişcare de du-te-vino (backward-and-forward movement) biletelor de bancă;
  2. nu-i uşor să păstrezi ceea ce place multora;
  3. e mai ușor a vorbi despre vameși, decât despre oameni;
  4. țările mari se consideră civilizate, pentru că folosesc hârtie de calitate;
  5. unde-s vameși, vai de frontiere!