Mic tratat despre reazem

Dacă aş vrea să mă duc în Rai, înțeleg că trebuie să urc. Ca să urc, am nevoie de scară. O scară lungă, lungă… Nu ştiu ce mi-e mai greu: să fac rost de scară sau să reazem scara! Cred că am probleme cu reazemul. Încerc să reazem scara între…  ghilimele.

(…)

Uite, o soluție mi-a oferit-o Jebeleanu: “Ești împrumutat vieții de către moarte”. Așa-i! Evidențele nu se neagă… Îmi amintesc și ce-mi șoptise Michelangelo, când am pus mâna pe daltă: ”Sufletul tău nu poate găsi o scară către Rai, decât prin frumusețea Pământului”. Maica Thereza a avut grijă să mă lămurească: ”Viața este frumusețe, admir-o!” Și o admir.

Reazemul.

Reazem mi-s ghilimelele. Trebuie să mă hotărăsc ce pun… Cred că trebuie să mă pun pe mine între ele… Mai am nevoie de răbdare, un test de moralitate se trece cu nota maximă