Mic tratat despre transferul de vinovăție

***
Undeva, între rațiune și credință se află ”posibiliul”. Este axa etică dintre ”bine” și ”rău” și, în funcție de ”stimulii exteriori”, avem posibilitatea de a ne fi bine sau de a ne fi rău. Că să știi cum îți este acum, întreabă-te cum sunt stimulii exteriori astăzi… Dă-ți răspunsul și vezi…
(…)
Dar…
(…)
Răspunsul poate să fie, în același timp, și rațional și cu credință.
(…)
Uite…
(…)
”Imposibilul meu e posibilul!” /1/ și-a răspuns un filosof.
(…)
< > /2/ Așa ne spune un scriitor (și filosof) indian.
(…)
”Atunci când eşti în compania celorlalţi, fă tot posibilul ca fii alături de ei cu toată fiinţa ta. Dar în clipa când rămâi singur fii doar cu Dumnezeu. Şi fă tot posibilul să petreci cât mai mult timp cu El.” /3/ E sfatul unui maestru spiritual.
(…)
Eu…
(…)
Eu cred că Dumnezeu ne dă copii nu pentru ca moartea să nu ne pară o dezamăgire, ci ca să înțelegem că este posibil, în realitate, să nu murim nici când credem c-am murit… Dar și moartea poate fi, undeva, între rațiune și credință. Adică, pe o axă dintre bine și rău… O percepem fiecare în funcție de ”stimulii exteriori”…
(…)
Cum sunt stimulii exteriori, astăzi? Dând răspuns, transformăm posibilul în realitate. ”Posibilul, devenind realitate, devine el, în felul acesta, mai necesar decât fusese?” /4/ Mda! Răspunsul poate să fie, în același timp, și rațional și cu credință. Parcă așa voisem să spun… În acest caz, ne este, în același timp, și bine și rău. De ce? Un răspuns: cred că o încălcare a legilor lui Dumnezeu,”păcatul”, ne împiedică să nu mai ajungem la țintă nici prin unele acțiuni morale și de aceea ne este… ”rău”. Dar acțiunile morale ne asigură ”binele”…
(…)
Oricând…
(…)
”Fii bun ori de câte ori este posibil. Este întotdeauna posibil.” /5/
(…)
Să nu uit.
Există un răspuns care nu poate să fie, în același timp, și rațional și cu credință. Cel care răspunde la întrebarea: ”Ce este politica?” Poate avea, cel mult, un răspuns rațional: ”Politica este transfer de vinovăție și viclenie, fiind o mare… rușine”.
(…)
Încă din Rai, în fața lui Dumnezeu, Adam a dat vina pe Eva, Eva a dat vina pe șarpe (viclenia)….
„In ziua in care veți mânca din el vi se vor deschide ochii și veți fi ca niște Dumnezei, cunoscând binele și răul” (”Facerea” 3, 5)
Fiindu-le cu neputință a mai sta înaintea feței bunului Dumnezeu, ei s-au ascuns de la fața Lui și și-au făcut propria lor… organizare. Ei au fost proto-politrucii omenirii… Până acum, nicio politică n-a răscumpărat vremea pierdută, pentru că politicienii nu vor să se pocăiască.
Pocăința, prin mijlocirea căreia dobândim vindecare și mântuire, este strâns legată de calea Domnului care primește de bunăvoie rușinea. Iar Politica este o mare rușine… Și politicienii par a fi manipulați, din adâncimea întunericului, de un demon cinic…
***
_________________________________________________
/1/ Constantin Noica – ”Jurnalul de idei”
/2/ Rabindranath Tagore
/3/ Paramahansa Yogananda – ”Scientific Healing Affirmations (Self-Realization Fellowship)” – June 1, 1958
/4/ Soren Kierkegaard – ”Fărâme filosofice”
/5/ Dalai Lama