Mic tratat de autocunoaștere

Omul gândește. Când nu are motive reale, inventează gânduri. De ce? Pentru că…

Gândurile sunt…

 …”vinovatele” întoarcerilor în timp și ale întrebărilor despre poticnelile vieții.

(…)

 …deschiderile ochilor închiși în tăcerile timpului înghițitoare de ne-cuvinte, de reprimări, de ne-dragoste…

(…)

…mers pe sârmă.

(…)

…rătăciri de suflet, când simțirea-i terminare de timp.

(…)

…pietre aruncate-n apa lacului liniștit.

(…)

…pași de cuvinte prin labirint împietrit.

(…)

…punți între utopie și realitate.

(…)

…vânători de uimire.

(…)

…răspunsul unui ieri-întrebător pentru un mâine-dorit.

(…)

…foc și gheață pentru spaime.

(…)

…flori de ”nu-mă-uita”.

(…)

…drama unui răspuns.

(…)

…hrană și otravă pentru minte.

(…)

…anticorpi pentru indiferență.

(…)

…plimbări ale vieții.

(…)

…cărțile Universului.

(…)

…orologiul singurătății.

(…)

…esență umană.

(…)

…separator de oameni.

(…)

…păstrător de oameni.

***

Omul iubește. Dacă n-o face, gândurile îi inventează iubiri. De ce? Ca să trăiască ștergând rânduri din Registrul PăcatelorGândurile sunt autocunoaștere. Ca și iubirea.

***

======================================

Gânduri. Mic tratat de autocunoaștere