Mic tratat despre fundalul existenței lumii

***
Vrem să fim ca alții… Deseori. Însă, nu vrem să fim alții. Ne apasă o supremă dorință: eu vreau să fiu ca tine, dar să fiu eu, nu tu… În timp, suprema dorință devine suprem egoism: deși exist cu tine, vreau să fiu ca tine și mi-ar fi fost mai bine, dacă aș fi fost fără ca tu să fii… Supremul egoism îndepărtează apropierile: se creează impresia trăitului împreună, fără atașament! Și, ce-i lipsit de atașament, se numește înstrăinare… Prin înstrăinare, omenirea devine abstractă… Sensul lui ”a fi” se îndepărtează de ”ființă”. Astfel, individul va exista numai ca un număr în societatea… numerelor. Omenirea va ști, cu exactitate, în condiții precis date, că-i posesoarea unui număr fix de indivizi… Individul începe să nu se mai bucure că, înainte de-a fi persoană pe Pământ, a fost, așa cum ne-a spus părintele Arsenie Boca, ”ca gând, ca intenţie a lui Dumnezeu”.
(…)
”Problema existenței nu poate fi rezolvată decât prin faptul însuși de a exista.” [1]
(…)
Încet-încet, prin transformarea supremei dorințe în supremul egoism, omenirea nu se va mai supune Legii lui Dumnezeu [2], ci legii lui Avogadro [3]…
(…)
Deși omul este fundalul existenței lumii, fuga unui individ de necazul altui individ nu înseamnă libertatea de a fi fericit, ci libertatea de a fi egoist… Rezultatul: sensul lui ”a fi” se îndepărtează apocaliptic de ”ființă”, întunecând… fundalul. Nu există armonie, fără existența unui fundal plin de Lumină.
______________________________________________________________________
[1] Martin Heidegger – ”Ființă și timp”
[2] Legea lui Dumnezeu este o expresie a naturii divine și este întemeiată pe dragostea desăvârșită si pe bunăvoința pe care ne-a arătat-o nouă Dumnezeu ca oameni (Matei 22:34-40). Legea lui Dumnezeu este cuprinsă în cele Zece Porunci (Exodul 20:1-17). Principiul de bază al Legii lui Dumnezeu: ”Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.” (Romani 13:10.)
[3] Legea lui Avogadro este o lege fundamentală a chimiei, potrivit căreia volumele egale ale unor gaze diferite, aflate la aceeaşi temperatură şi presiune, conţin acelaşi număr de molecule.