Mic tratat despre praf

***
Praful Lumii este reprezentarea mea. O spun eu, nu Schopenhauer…
(…)
Și…
(…)
Soare-Praf! O ciudată simbioză… Soare-Praf-Sânge… Beton ciudat.
(…)
Când e soare, praful (din aer) îl vezi. La fel, umbra… Umbra-i cameleonica soră a prafului… Când nu e soare, praful nu-l vezi. Totuși, el e! Umbra, nu e!
(…)
Al naibii mai e praful ăsta! E veșnic! Prietenul blestemelor: ”Arză-te-ar focul! Praf și pulbere să rămână din tine!”
(…)
Deci… Dacă nimic nu e, praf tot e! Cât timp va arde Soarele… E co(s)mică simbioza Soare-Praf! E pământeană alianța Soare-Praf-Sânge.
(…)
Când plânge, omul dă drumul lacrimilor printre firele de praf… Și când plânge zilei cu lacrimi de sânge…
(…)
”Firicel de praf te cuibărești păpădios în sângele meu…
Inima bate invers
Creier lovit de picioare
Ce frumoasă este lumea! Oare?
Calc cu dorință peste neputință…
Lenea din trup mă lasă!
Dulce angoasă…
Mă zbat teoretic şi mă transform real în praf
Păpădios mă cuibăresc apoi în sângele meu
Nu cer iertare, mă iartă Dumnezeu!
[Iubire ! Un păcat…
Alt firicel de praf!]”
(D&D – ”Sânge pentru o zi”)
(…)
Ca un făcut, la puțin timp după ce m-am născut, m-am simțit „foarte ocupat” … Să număr firele de praf din care eram născut: 2.898.713.841, 2.898.713.842, 2.898.713.843…
(…)
Acum, când mă uit la praf, apreciez lumina care mi-l arată… ”Lumina trece pe lângă noi, năvalnică și cu entuziasm, și în loc de a ne lăsa târâți de iureșul ei, noi aruncăm, exact în aceeași direcție, o umbră.” (Lucian Blaga)
(…)
Totuși…
(…)
Din când în când, mă apucă un dor de praful meu.
(…)
Totuși…
(…)
E cert că existența întunericului presupune lipsa luminii… Nu-i cert, că praf n-ar fi.
(…)
Și-mi place praful. Cred că și ție. Ne stă mărturie Memoria Ethnologica.
(…)
Mă străfulgeră un gând: dacă aș mai izvorî, aș curge în același sens, dar cu alte meandre, să nu mișc praful râului secat…
(…)
Știu că mâine voi fi praf. Îmi pricep Sinele. Mi-am propus ieri, ca mâine să fiu Infinitul.
(…)
Nu există constatare fără… praf. Știind care este adevărul despre praf, nu mai pot rosti falsul. Aceasta este etica mea tragică!
(…)
”Mi-am trecut neputința în aspră penitență…
Monoblepsic mi-am anihilat un dor
Să-mi fac din praf o… existență
Ș-apoi, …să mor!”
(D&D – ”Monoblepsia”)
(…)
Dar…
(…)
Nu mă îngrijorez de praful zilei de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei praful ei. Știu că nu există fericiri pline de praf…
(…)
În seara zilei…
(…)
Seara plâng Pământului căruia i-a părut rău că, în timpul zilei, a pierdut, prin mine, un pumn de țărână… Ziua, îmi fericesc ochii cu privirea, iar când se înserează, lăcrimez și-i spun luminii: „Acum mi-am dat seama că datorită ție, văd! Tu ești raza întunericului meu!” Apoi, îi reamintesc Pământului că-i voi restitui pumnul de țărână… Înmuiat! Să poată construi altceva…
(…)
Și…
(…)
Iubesc atât de tare praful, încât ura mi se pare o simpatică emoție…
(…)
Deocamdată…
(…)
Îmi curg sentimente din streașina frunții… Se scurg, prin mine, spre tălpi… În praf! Le calc cu grabă… Am călcătura cardiomiopatică.
(…)
Uite-mă, Doamne! Vreau să-mi sar peste praf! Iartă-mă! Știu că o altă viață va fi o sumă de prafuri anterioare. Un export de nefericiri…
(…)
“Dark, dark my light, and darker my desire.” (Theodore Roethke)
***
Concluzie.
E important să-mi pun întrebări despre praf… Ca să nu fac alte grimase despre realități! Dacă nimic nu e, praf tot e! Cât timp va arde Soarele… E co(s)mică simbioza Soare-Praf! E pământeană alianța Soare-Praf-Sânge. Al naibii mai e praful ăsta! E veșnic! Așa că: praf și pulbere va rămâne! Praful Lumii este reprezentarea mea… Zic.
***
Publicitate.
Cumpăr praf! Cumpăr praf! Cumpăr praf! Vreau să-mi înfund gropile vieții și șanțurile frunții… Cumpăr praf, să mă repar. Cumpăr praf, că m-am stricat. Praful cu praf se repară. Cumpăr praf! Cumpăr praf! Cumpăr praf! Să mă repar… M-am stricat. După conflictul cosmic… M-am stricat… Cumpăr praf! Să devin ce devenisem. Un pervertit… cosmic. Un călător. Oriunde. Niciunde. Oriunde… Vreau praf, să mă repar! Nu mai pot călători… Și-s praf! Praful cu praf se repară. Cumpăr praf! Cumpăr praf! Cumpăr praf! Să mă repar… Help! Dacă nu vindeți praf, da-ți-mi o sită! Să mă cern… Mulțumesc! Rămâne greul, iar ușorul zboară. Și zboară! Oriunde. Niciunde. Oriunde… Gata! M-am reparat… Zbor… Spre conflictul cosmic. Oriunde. Niciunde. Oriunde… Acolo este rezerva mea de praf. Acolo. Acolo viața are gropile înfundate. Acolo i s-a înfundat și ei. Acolo!
***