Mic tratat despre cultură și lămurire

***
Ce-i cultura? Uite, domnule, ce problemă!
(…)
Au dat foarte mulți răspunsuri… Nu m-au convins.
(…)
Ca să-nțeleg viața mea, ar fi bine ca să am răspunsul meu. Anii și viața m-au convins că-i… o casă.
(…)
Mi-am ales să-l cred pe Kroner… ”Cultura se construiește în totalitate în patru trepte, cuprinzând, figurat vorbind, un piedestal sau o pivniță: economia și tehnica; un parter: știința și politica; un etaj superior: arta și religia, un acoperiș: istoria (adică scrierea istoriei) și filosofia.” [1]
(…)
Această idee îmi lămurește:
1. Cultura este specifică omului, separă omul de natură și dă sens realității.
2. Fiecare om are un stil arhitectural propriu: fiecare are casa lui, mai mare sau mai mică, în funcție de egoismul cultural al fiecăruia…
3. Puțini oameni și-au construit case interioare, pentru că puțini pot să rostească: ”Omnia mea mecum porto!” / ”Tot ceea ce am duc cu mine!”.
4. Cultura reabilitează.
5. Cultura nu este o lovitură dată destinului, este destin (uneori tragic): Socrate a fost ucis, Dante prigonit, Pascal acuzat, Pasteur ignorat… (Iar Dostoievski a fost… inginer. J )
(…)
Da! Dar, după lămuriri am… nedumeriri: în esența lor, lămuririle ce sunt?
(…)
Încerc un răspuns: lămurirea este pentru suflet, ceea ce sănătatea este pentru trup! Un fel (aparte) de înțelepciune și un… diagnostic!
(…)
Lămurirea este un produs al gândirii și indică o colaborare a creierului cu sufletul. Altfel, sufletul e independent de creier…
(…)
O explicație de… suflet. ( Independentă de creier! J )
(…)
Studiind viața nebunilor sau a celor cu un handicap sever, observăm că aceștia își pierd –total sau parțial- contactul cu realitatea, nu și logica… ”Stricându-i-se” creierul sau un anumit organ, sufletul nebunului sau al celui cu un handicap, nu mai are posibilitatea exprimării directe, dar logică are…
(…)
Uite…
(…)
Crezându-se împărați, sau regi, sau președinți se comportă ritualic, complex și logic, ca un împărat, rege, președinte…
(…)
Mă gândesc la poeziile frumoase scrise de Eminescu în ultimii ani ai vieții… Și ce simfonie a compus Beethoven, când era surd! (La prima audiție a Simfoniei a IX-a, succesul a fost enorm, dar Beethoven nu înțelegea nimic, până când una dintre soliste l-a întors cu fața la public…)
(…)
Mă opresc cu exemplele, chiar dacă n-am spus prea multe despre favoritul meu Dostoievski și despre frecventele lui crize de epilepsie…
(…)
Totuși….
(…)
Lămurirea este un produs al gândirii și indică o colaborare a creierului cu sufletul. Altfel, sufletul e independent de creier… Iar marile creații ale omenirii sunt creațiile unor suflete lămurite.
(…)
Nu-i prea greu să faci, pentru lămuriri, un ”amestec” din noțiuni de filosofie, psihologie și religie… E mult mai greu, să te lămurești când și de ce cineva face pe prostul.
***
____________________________________________________________
[1] R. Kroner – ”Die Selbstverwirklichung des Geistes, Prolegomena zur Kulturphilosophie”, J.C.B. Mohr, Türbingen, 1928, p. III.