Mic tratat despre lingușire

***
Astăzi m-am dumirit de ce oamenii acri sunt „mieroşi”. Din acelaşi motiv pentru care inteligenţii sunt „proşti”…
(…)
Numitorul comun al stării este… linguşirea. Adică e starea când pretinzi că eşti ceea ce nu eşti, ca să faci pe plac celor care sunt și poate că n-ar trebui să fie… Sau când încerci să convingi pe cineva că ești mai prost decât el…
(…)
Nenorocire! Nenorocire mare este că lumii nu-i pasă de realitate. Astfel, linguşirea se pretează la realizare. Linguşirea realizată devine realitate… În realitate, este o… necinste.
(…)
Prin lingușire are loc o paradoxală stare: virtualul este real, murdarul este frumos, hoţia este cinste şi inumanul e uman. Se transformă răul în bine, cu beneficii pentru o singură parte. Adică viaţa îşi ia „ţeapă”…
(…)
Cine-i țeparul?
(…)
Țeparul este individul care spune –despre el– că-i frumos și deștept, pentru că-i rudă… cu oamenii. Prin lingușire, țeparul rostește adevăruri frumoase în scopuri… tenebroase. Individul acesta își auto-țepuiește viața. Știe, de exemplu, că o căsătorie din calcul poate să fie reușită, până la urmă. Știe și că o căsătorie din iubire poate eșua. Totuși, el vrea să aibă siguranța câștigului și-și alege prima variantă; reușita calculului o transformă în certitudine, printr-un evantai de… lingușiri. Aici este expert. (…) Căsătoria, din iubire, nu-i pentru țepari: presupune sinceritate simțită! Pentru țepar, iubirea este un eșec: n-o poate întreține, multă vreme, cu lingușiri!
(…)
Țeparul nu este nici inteligent, nici prost… Se crede filosof, rostind: ”Eu îl aduc pe om la interes!” Mda! La interesul lui… Mizează pe ceva: ”Mulți oameni sunt lingușitori, pentru că le place să fie lingușiți!”[ Duiliu Zamfirescu]
(…)
Deci… Ce-i țeparul?
(…)
Cea mai rea dintre fiarele sălbatice este tiranul, iar între cele domestice este lingușitorul.”[ Plutarh] Deci, țeparul… El, deși îi place s-o spună, totuși, nu-i rudă cu oamenii-oameni. Țeparul, deși e o fiară domestică, este toleratul acestei lumi, pentru că lumii nu-i pasă de transformarea lingușirii în realitate… Lumea nu și-a dat seama, probabil, că țeparul nu-i urmașul lui Vlad Țepeș!
(…)
Și…
(…)
(…)
Totuși, cine câștigă?
(…)
Căci ce va folosi omului dacă câștigă lumea întreagă, dar își va pierde sufletul său? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16, 26)
(…)
Of!
(…)
Am devenit atât de răi, prin lingușire, încât nu-i mai recunoaștem nici lui Dumnezeu dreptul de Autor al Lumii… Așa susțin Lorzii Sistemului Lingușirii Galactice, sistem în care mulţi şi-au stabilit reşedinţa… Deşi Conţinutul a început să semene cu un plagiat, Lucrarea este complexă… Trebuie să-i citim, cu mare atenţie, Cuprinsul şi Bibli(a)ografia de Referinţă…
(…)
După ce-ai citit, cu mare atenţie, Cuprinsul şi Bibli(a)ografia de Referinţă, nu vei mai fi trist…
(…)
Oricum…
(…)
Fie pâinea cât de rea, tot ţi-o fură cineva! Nu fii trist! Sufletul nu se naşte din pâine, deci nu poate să moară de lipsa ei… N-ai adus cu tine în lume mare lucru, atunci, ce crezi c-ai pierdut? O bucată de pâine… Să vezi, când o să-ţi fure cineva sufletul!
(…)
Speră!
(…)
N-ai ce mânca acum, de unde ştii că în secunda următoare nu vei deveni milionar? Ştii? Nu ştii! N-ai constatat că tot ce nu crezi că e posibil, adesea se întâmplă? N-ai constatat? De ce uiţi, măi omule, că tu ce crezi că e moarte, în realitate este viaţă! De ce? Măi Toma, măi! Ia, du-te şi plimbă-te! Fă paşi spre linişte! Gândeşte! Lasă bucata de pâine! Lasă-te de lingușiri! Nu căuta un pretext ca să fii trist… Fii vesel!
(…)
Adaugă anilor veselie! Un om îmbătrâneşte, când grijile iau locul visurilor… Visează cozonac! Lasă hoţului bucata de pâine… Nu fura, la rândul tău, pâinea altora! Bucură-te, că poţi visa! Imaginează-te altfel şi… râzi! Matusalem era vesel că la 969 de ani arăta de 365… Poţi să-ţi imaginezi că Matusalem la 2969 (sigur trăieşte şi acum!) arăta de 514… iar tu eşti cu mult mai tânăr…. Şi râzi… Şi râzi… Ca un sugar! Sugarii sunt cei mai sinceri oameni…
(…)
Ha! Ha! Ha!
(…)
O să-mi spui că râsul nu ține de foame… Eu am auzit că-ngrașă… Oricum, cert este că hoția generează frică… Iar lingușirea este pregătire de furt… Te pregătești să furi o mașină de pâine, lingușind pe șoferul acesteia, deși ”un colț” îți era suficient… Pentru sufletul tău vei primi frică… Dacă vei câștiga lumea, o să ai și frica ei…
(…)
Astăzi, te rog, să nu mai fi acru! Nici mieros… Nu mai încerca să câștigi lumea întreagă… Fii vesel! Imagineză-ți că Matusalem are 2969 de ani (trăieşte şi-acum!) și arătă de 514… Iar tu ești mult mai tânăr… Aproape un sugar…
(…)
O să-mi spui că nu poți să râzi, când ți-e foame… Te cred, dar pot să-ți spun că, nu știu cum se face, nu ți-e foame când ți-e frică… Și, statistic vorbind, cinstea te ajută să-nduri, frica ucide… O singură frică e trebuincioasă: frica de Dumnezeu, care-i începutul înțelepciunii!
(…)
Cinstea nu este o vocație, este o opțiune.” (Nichita Stănescu)
(…)
Cinstea e valoare. Cinstea valorizează, deși la toate popoarele oamenii cinstiți străbat anevoie…
(…)
Și…
(…)
Valorezi atât cât te apreciezi.”[Francois Rabelais] Atât! Altfel, te depreciezi! Valoarea nu aşteaptă numărul anilor, aşa că, fă-o de mic! Mare fiind, singura ta valoare va fi ce pe care ţi-ai dat-o. Nu-ţi dai, nu ai! Sau invers… Când ţi se spune: „te-ai schimbat!”, răspunde: „m-am valorizat!” Îndrăzneala de a-ţi adăuga valoare, îţi va folosi mai târziu, când nu vei mai avea nevoie de aprecieri… Atunci mintea ta va influența direct realitatea crudă… “Prea mulţi dintre noi nu ne trăim visurile, pentru că ne trăim temerile”[Les Brown]. Să ții cont, doar, că în timp ce tu te valorizezi, ceilalţi există! Ajută-i şi pe ei să nu-şi trăiască moartea! Ajută-i să fie în normal, iar tu, tu poţi să ieşi din banalitatea aceasta… Ajută-i să nu fure… Le poți da din bucata ta de pâine… Sau din cozonacul tău…
(…)
Era să uit…
(…)
Când avem o nevoie, putem să-i cerem lui Dumnezeu… Fără lingușire! Înainte de-a fura…
(…)
Avem nevoie de Dumnezeu şi puţini îi cerem ceva. Cerşim în altă parte, prin lingușire…
(…)
Avem multe lăcaşuri de cult şi tot mai puţini credincioşi. Avem o mare grabă ca să ajungem de unde am plecat… Avem mai multe tablouri de politicieni decât sfinţi. Am produs în 10 ani mai multe „perle” decât perlele scrise de luminaţii neamului în 10 secole. Avem nevoie de bătrâni şi… mărim suprafaţa cimitirelor! Avem mai multe infarcte decât naşteri… Avem de parcă n-avem.
(…)
Ne trebuie ceva şi nu vrem ceva. Avem prezent, n-avem viitor. Certitudinea este incertitudine… Parcă n-are rost ca să avem un rost… Suntem de parcă n-am fi. Izvorâm la revărsare.
(…)
Avem nevoie de o campanie de milă… Și de bucurie.
(…)
Avem nevoie de bucurie.
Să învăţăm să ne bucurăm, totuşi, de ce ni s-a dat şi să înţelegem cele frumoase ale vieţii, mulţumind cerului pentru şansa de a putea trăi, măcar câte unele dintre ele… „Doamne, îţi mulţumesc că ieri ai fost cu mine şi că şi azi sunt sub protecţia Ta. Ajută-mă să nu mă îngrijorez de ziua de mâine, să îmi aduc aminte că dragostea Ta ocrotitoare mă aşteaptă şi în acel mâine pe care nu-l cunosc!
***
Oricum, cert este că hoția generează frică… Iar lingușirea este pregătire de furt… Te pregătești să furi o mașină de pâine, deși ”un colț” îți era suficient… Pentru sufletul tău, vei primi frică… Dacă vei câștiga lumea, o să ai și frica ei…
(…)
Și…
(…)
E mai cinstit să urăști pe față, decât să-ți ascunzi gândul sub un chip înșelător.” (Cicero) Altfel, e… pregătire de furt.
***