Mic tratat despre ”LA MULȚI ANI!” (II)

***
Singuraticul de sărbători (din acceptare sau de nevoie…) ne apare (și chiar este!) o ființă care sângerează-n suflet, pustiit și apăsat de scurgerea nemiloasă a timpului…
(…)
Se vrea (tragic!) sau chiar este singuraticul absolut… Singurătatea acceptată este un pas (sau pași!) spre blasfemie…
(…)
De ce?
(…)
Pentru că nu-i nimeni atât de singur…
(…)
Opaițele nopții se-aprind la mii de poștii
Din țări de stele din ce în ce mai sus
Din fundul Mării Moarte până-n văpaia Cloștii
Nu-i nimenea nemernic și singur ca Isus
”.
(Tudor Arghezi – ”Psalmii” / ”Cuvinte potrivite”)
(…)
Ai uitat…
(…)
La biserică nu ești singur… Ai fost acolo? Nu? Desigur… Este mai bine în chilia ta dotată cu scule hi-fi și hd, cu rețele de net și de socializare virtuală… Fățarnicule!
(…)
Dar…
(…)
Ți-a trecut un gând: mai bine mergeai la cârciumă… Nu?! Aha! Pe asta o știi… Dar ce faci, nu….
(…)
Fățarnicule! În cârciumă, singurătatea ta e doar de… ochii lumii. Vrei să-i impresionezi pe oameni… Mda!
(…)
Sau…
(…)
Poate că ești o stare a conștiinței care caută și se frământă…
(…)
Poate că tu, singuraticule, privești totul în termenii unei înțelegeri simple, concrete, primordiale…
(…)
Poate că ai fost înlocuit, cândva, de umbre și alegeri… Poate că alegi, acum, între ce crezi tu că-i speranță și fericire…
(…)
Poate că te pierzi în ascultarea ariei Violettei din ”Addio del passato”, așteptând răscolitorul crescendo din final…
(…)
Poate…
(…)
Oricum…
(…)
Știu că ți-e greu.
(…)
Cum ai putea să-ți fie, când te simți “ca un copac pribeag uitat în câmpie”, “cu un fruct amar și cu frunziș țepos și aspru”, “sub cerurile goale, muncit din rădăcini și sângerând, rodind metale”, amintind de imaginea unui Isus-Om?
(…)
O să te liniștești… Vei vedea că nu ești atât de singur…
(…)
Doamne, tu singur văd că mi-ai rămas…
Dar şi tu văd că-ncepi glumi cu mine
Nu mai am suflet, nici inimă, nici glas
Îs buruiană. Sunt un mărăcine.

(Tudor Arghezi)
(…)
Pentru finala ta criză de realism, criză care poate înșela orice așteptare, îți spun din inimă: LA MULȚI ANI!
(…)
LA MULȚI ANI! Ca de la corb la corb…
(…)
Pentru tine, copacule pribeag, uitat pe câmpie: LA MULȚI ANI!
***
Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost în toate generaţiile!“ (Moise, ”Psalmul 90/89”)
***